Apicultura
contemporană cere o continuă evaluare a calităţii mătcilor şi înlocuirea celor
cu rezultate slabe, la timpul potrivit. Familiile cu matci de calitate sunt foarte
productive, iar lucrul cu acestea va fi întotdeauna o plăcere.
Aspectul mătcilor nu este un indiciu al calităţii lor, doar dacă doriţi să produceţi mătci de o anumită culoare. Există apicultori cărora le place să aibă în stupină "mătci mari de o anumita culoare". Ne întrebăm însă în ce măsură culoarea şi mărimea determină productivitatea lor. Mărimea ovarelor este în legătură directă cu dimensiunea mătcilor, însă capacitatea lor de a depune ouă fecundate reprezintă factorul cheie. Niciodată să nu vă bazaţi pe o apreciere superficială. Lăsaţi trăsături precum calitatea puietului, starea de sănătate, hărnicia sau blândeţea familiei de albină să scoată în evidenţă calitatea mătcilor din stupi.
Aspectul mătcilor nu este un indiciu al calităţii lor, doar dacă doriţi să produceţi mătci de o anumită culoare. Există apicultori cărora le place să aibă în stupină "mătci mari de o anumita culoare". Ne întrebăm însă în ce măsură culoarea şi mărimea determină productivitatea lor. Mărimea ovarelor este în legătură directă cu dimensiunea mătcilor, însă capacitatea lor de a depune ouă fecundate reprezintă factorul cheie. Niciodată să nu vă bazaţi pe o apreciere superficială. Lăsaţi trăsături precum calitatea puietului, starea de sănătate, hărnicia sau blândeţea familiei de albină să scoată în evidenţă calitatea mătcilor din stupi.
Pe
langa acestea varsta matcii este un element hotarator in evolutia familiei de
albine si implicit in productia de miere pe care aceasta o poate asigura in
conditiile unui cules normal.
In
practica apicola se intalnesc familii de albine ce au o dezvoltare
greoaie care roiesc la un nivel mic de dezvoltare, sau familii ce prezinta o
dezvoltare exploziva primavara, care roiesc doar in cazul in care spatiul de
dezvoltare nu este dimensionat corespunzator puterii familiei respective, ori
sunt fortate sa roiasca. Acestea din urma sunt cele mai apreciate, sunt
familiile care dau productii de miere record si in general isi schimba
linistit matca. Daca vom urmarii evolutia unei astfel de familii pe
parcursul mai multor ani vom constata ca in primii doi ani va avea o dezvoltare
exploziva insotita de productii record la mai toate culesurile si
nu de putine ori isi blocheaza cuibul in lipsa spatiului pentru depozitarea
nectarului.
In
al treilea an se va observa ca puterea stupului nu mai este atat de
exploxiva, si productia de miere scade in comparatie cu primii doi ani.
In
al patrulea an deja este o familie slaba, matca nu mai
ponteza pe toata suprafata fagurilor, si va avea puiet pe cel mult 5-6
rame. Aspectul puietului capacit nu va mai fi uniform si in permanenta
va fi foarte mult puiet de trantori. Exista situatii cand nici in aceasta
postura matca nu este schimbata linistit de catre familia de albine si in
continuare vor ierna cu o matca batrana, matca ce risca sa cedeze
pe timpul iernii.
In
anul cinci de viata familia de albine va fi tot mai slaba puietul
va fi tot mai putin si mai neuniform. Productia de miere foarte foarte slaba.
Daca matca va fi scimbata linistit de catre albine in prima parte a sezonului,
familia se va reface pana la sfarsitul sezonului, urmand ca anul urmator
sa fie din nou in fruntea clasamentului. Daca schimbarea se face catre
sfarsitul sezonului familia va intra slaba in iarna cu toate riscurile de
rigoare.
Intr-o
stupina unde apicultorul lasa ca matcile sa se schimbe singure, vor fi
matci cu varsta de 1,2,3,4 si chiar 5 ani. Stiind ca nu toate matcile
tinere vor fi si recordiste, vor fi cel mult 30% stupi foarte buni, inca 30%
stupi de putere medie, 20% stupi slabi si 20% foarte slabi.
Daca
apicultorul isi schimba annual matcile care au implinit varsta de doi ani, in
stupina vor fi : 60 % stupi foarte buni, 30% stupi de putere medie si 10%
stupi slabi.
Iata
cum prin schinbarea programata a matcilor cu matci de calitate se
asigura o productie record de miere pe timpul sezonului si
iernari fara pierderi.
Apicultor
Dumitru Nitu
Din
relatarea unui stupar cu experienta...
" Cu mult timp in urmă cand m-am apucat de stupărit , aveam o stupină, si practicam stupăritul pastoral. In fiecare pimăvara stupii imi ieseau asa si asa. Trebuia să-i echilibrez, ii mai echilibram si in cules prin schimbarea locurilor intre ei . Unii roiau altii isi schimbau linistit matcile si rezultate... asa si asa. Dupa un timp, sătul de hamaleala si he-rup, mi-am construit primul pavilion. Am scăpat de he-rup, dar surpriza , nu an stiut sa asez stupii pe pavilion . Cei de jos s-au făcut ful. Cu toate eforturile de echilibrare aproape toti au intrat in frigurile roitului. Cei de sus au ramas fara culegatoare , cei de la jumatate au fost cei care m-au salvat . Pană la sfarsitul sezonului am pierdut 23 de matci din 78 cati stupi aveam pe pavilion . Fiinca a fost un an in care teiul n-a mers, am vazut catastrofa la extractia de la floarea soarelui. Era deja prea tarziu, am salvat doar 3, restul paguba . In anul următor cu lectia imvătata , si cu efectivul diminuat, am asezat stupii cei mai buni deasupra , cei slabi jos, si cei medii la jumatate. Dupa primul cules deja pierdusem 7 matci. Atuci m-am hoharat si pană la sfarsitul sezonului am schimbat toate matcile mai batrane de un an.Anul urmator a fost un an in care experienta in a aseza stupii si calitatea matcilor si-au spus cuvantul.Acum in sezon folosesc matci imperecheate doar pentru roiuri si pentru a schimba matcile necorespunzatoare. Cele mai vechi de un an, le schimb la sfarsitul sezonului ( inceputul lui august - sfarsitul lui septembrie)."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu