Metode de combatere a
roirii Metodele expuse in pagina anterioara sunt metodele clasice care aasigura un
procent de roire foarte foarte mic. Totusi lipsa timpului in sine sau vremea
nefavorabila, fac ca aceste operatii sa nu se poata face la timp. Si atunci
cei de facut? Albinele isi urmeaza instinctul natural indiferent de vointa
noastra. Noi apicultorii vom fi pusi in fata faptului implinit si vom obseva
fie atunci cand deja roiul sa stabilit in copac (varianta a), fie la extractie cand vom
observa foarte foarte multe botci sau inceputuri de botci (varianta b), sau situatia cea
mai rea cand in stup au mai ramas doar cateva albine, foarte multi trantori,
botci roase cat cuprinde, si matca lipsa (varianta c).
- a. In cazul cand deja roiul primar este in copac, stupul propriu zis este compromis, situatia nu mai poate fi remediata. Trebuie avut in vedere faptul ca dupa roiul primar urmeaza sa plece roiul secundar si tot asa pana ramane stupul aproape gol. Foarte multi apicultori in asemenea situatii, cu ce a mai ramas in stup dar si cu rame cu puiet si albine din alte familii, formeaza noi roiuri de preferinta pe alta vatra. Daca se doreste mentinerea vechii familii in continuare, trebuiesc eliminate toate botcile existente, si extras surplusul de miere. Se va verifica lipsa matci dupa 72h prin aparitia botcilor de salvare, dupa care i se poate da o matca imperecheata sau o botca matura. In varianta in care totusi in stup a ramas o matca nefecundata, se va verifica dupa o perioada de timp daca s-a imperecheat , iar daca dupa aceasta perioada in stup nu exista puiet si nici oua ( matca s-a pierdut la imperechere sau nu s-a imperecheat ) se va introduce o rama de control cu puiet larvar de la alta familie. Dupa 3 sau 4 zile se va verifica daca familia respectiva si-a tras botci de salvare , daca si-a tras botci se vor distuge si familiei respective i se va da o matca fecundata sau o botca matura.
- b. In cazul in care familia nu a roit dar urmeaza sa roiasca situatia poate fi remediata. Cum intrerupem roirea ?
O famile intrata in frigurile roirii este foarte greu de controlat , uneori chiar imposibil. O data intrata in frigurile roitului inceteaza culesul, si ea nu va face decat sa se pregateasca de roit. Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur al roirii, si numai distrugerea lor sistematica nu este metoda cea mai buna de intrerupere, nu va face decat sa intarzie roirea. Se vehiculeaza idea ca asigurarea unui cules continuu va preintampina sau chiar va intrerupe roirea. Este o idee nu intotdeauna valabila, stiut fiind faptul ca la o familie fara rezerve de hrana, matca depune foarte putine oua , dezvoltarea ei fiind practic imposibila, iar in unele cazuri cand culesul cade brusc iar rezervele sunt putine, albinele scot si elimina trantorii din stup. Metodele de intrerupere a roitului, presupun inhibarea instinctului de roire si sunt conditionate de prezenta sau lipsa culesului. In cazul cand nu exista cules in natura inhibarea instinctului de roire se face mai usor. Se elimina toate botcile si inceputurile de botci, se extrage mierea existenta la limita supravietuirii familiei respective si se slabeste puterea familiei respective prin recoltarea de faguri cu puiet capacit gata de eclozare si albine tinere in functie de marimea coloniei respective. Daca in natura exista cules pentru inhibarea instinctului de roire se procedeaza astfel. Se elimina toate botcile si inceputurile de botci, se extrage surplusul de miere si se formeaza un roi din colonia respectiva prin recoltarea catorva rame cu puiet in diferite stadi, inclusiv matca familiei respective. Dupa 48h i se poate da o matca imperecheata sau o botca matura. Aceasta metoda este destul de greoaie si necesita un volum foarte mare de munca. O metoda mai putin obisnuita dar cu rezultate foarte bune este urmatoarea. Pentru inhibarea instinctului de roire se folosesc albinele culegatoare de la o alta familie dar de putere mai mica. Metoda propriu zisa presupune schimbarea locului intre ei a celor doi stupi, dar numai in timpul culesului in perioada cat albinele culegatoare sunt plecate la cules. Se va avea in vedere ca familia asezata in locul celei ce urma sa roiasca sa aibe suficient spatiu pentru a putea prelua toate albinele culegatoare ale celuilat stup. La cel ce urma sa roiasca, i se vor distruge toate botcile mature.
- c. In aceasta situatie stupul este practic pierdut. Pentru reinfintarea lui se vor introduce doua rame cu puiet capacit, se va restrange cuibul pana la limita ramelor acoperite de albine, i se va da o matca imperecheata sau botca matura.
Concluzia; este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic!
- a. In cazul cand deja roiul primar este in copac, stupul propriu zis este compromis, situatia nu mai poate fi remediata. Trebuie avut in vedere faptul ca dupa roiul primar urmeaza sa plece roiul secundar si tot asa pana ramane stupul aproape gol. Foarte multi apicultori in asemenea situatii, cu ce a mai ramas in stup dar si cu rame cu puiet si albine din alte familii, formeaza noi roiuri de preferinta pe alta vatra. Daca se doreste mentinerea vechii familii in continuare, trebuiesc eliminate toate botcile existente, si extras surplusul de miere. Se va verifica lipsa matci dupa 72h prin aparitia botcilor de salvare, dupa care i se poate da o matca imperecheata sau o botca matura. In varianta in care totusi in stup a ramas o matca nefecundata, se va verifica dupa o perioada de timp daca s-a imperecheat , iar daca dupa aceasta perioada in stup nu exista puiet si nici oua ( matca s-a pierdut la imperechere sau nu s-a imperecheat ) se va introduce o rama de control cu puiet larvar de la alta familie. Dupa 3 sau 4 zile se va verifica daca familia respectiva si-a tras botci de salvare , daca si-a tras botci se vor distuge si familiei respective i se va da o matca fecundata sau o botca matura.
- b. In cazul in care familia nu a roit dar urmeaza sa roiasca situatia poate fi remediata. Cum intrerupem roirea ?
O famile intrata in frigurile roirii este foarte greu de controlat , uneori chiar imposibil. O data intrata in frigurile roitului inceteaza culesul, si ea nu va face decat sa se pregateasca de roit. Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur al roirii, si numai distrugerea lor sistematica nu este metoda cea mai buna de intrerupere, nu va face decat sa intarzie roirea. Se vehiculeaza idea ca asigurarea unui cules continuu va preintampina sau chiar va intrerupe roirea. Este o idee nu intotdeauna valabila, stiut fiind faptul ca la o familie fara rezerve de hrana, matca depune foarte putine oua , dezvoltarea ei fiind practic imposibila, iar in unele cazuri cand culesul cade brusc iar rezervele sunt putine, albinele scot si elimina trantorii din stup. Metodele de intrerupere a roitului, presupun inhibarea instinctului de roire si sunt conditionate de prezenta sau lipsa culesului. In cazul cand nu exista cules in natura inhibarea instinctului de roire se face mai usor. Se elimina toate botcile si inceputurile de botci, se extrage mierea existenta la limita supravietuirii familiei respective si se slabeste puterea familiei respective prin recoltarea de faguri cu puiet capacit gata de eclozare si albine tinere in functie de marimea coloniei respective. Daca in natura exista cules pentru inhibarea instinctului de roire se procedeaza astfel. Se elimina toate botcile si inceputurile de botci, se extrage surplusul de miere si se formeaza un roi din colonia respectiva prin recoltarea catorva rame cu puiet in diferite stadi, inclusiv matca familiei respective. Dupa 48h i se poate da o matca imperecheata sau o botca matura. Aceasta metoda este destul de greoaie si necesita un volum foarte mare de munca. O metoda mai putin obisnuita dar cu rezultate foarte bune este urmatoarea. Pentru inhibarea instinctului de roire se folosesc albinele culegatoare de la o alta familie dar de putere mai mica. Metoda propriu zisa presupune schimbarea locului intre ei a celor doi stupi, dar numai in timpul culesului in perioada cat albinele culegatoare sunt plecate la cules. Se va avea in vedere ca familia asezata in locul celei ce urma sa roiasca sa aibe suficient spatiu pentru a putea prelua toate albinele culegatoare ale celuilat stup. La cel ce urma sa roiasca, i se vor distruge toate botcile mature.
- c. In aceasta situatie stupul este practic pierdut. Pentru reinfintarea lui se vor introduce doua rame cu puiet capacit, se va restrange cuibul pana la limita ramelor acoperite de albine, i se va da o matca imperecheata sau botca matura.
Concluzia; este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu